AudioCraft este un cadru de lucru dezvoltat de Meta pentru generarea de sunet și muzică de înaltă calitate din datele de intrare ale utilizatorului bazate pe text.
Acesta este format din trei modele: MusicGen, AudioGen și EnCodec.
MusicGen generează muzică, în timp ce AudioGen generează audio din intrări de text.
Decodificatorul EnCodec a fost îmbunătățit pentru a oferi o generare de muzică de mai bună calitate.
Modelele sunt disponibile în scopuri de cercetare și pot fi antrenate cu seturi de date personalizate.
AudioCraft simplifică proiectarea de modele generative pentru audio și permite dezvoltarea de noi modele.
Acesta abordează provocarea de a genera sunet de înaltă fidelitate prin învățarea din semnale audio brute.
Modelele au aplicații în generarea de muzică, efecte sonore și compresie.
Cercetarea din spatele AudioCraft are ca scop îmbunătățirea calității și controlabilității modelelor audio generative AI.
Modelele sunt open-source pentru a promova colaborarea și inovarea în cadrul comunității de cercetare.
AudioCraft este văzut ca un instrument pentru muzicieni și designeri de sunet, îmbunătățind procesul de iterație creativă în industriile creative.
Meta, compania mamă a Facebook, a lansat un sistem de inteligență artificială generativă open-source numit AudioCraft pentru crearea de muzică și audio pe baza datelor furnizate de utilizatori.
Există o dezbatere cu privire la licențierea greutăților AudioCraft și dacă licența sa necomercială restricționează utilizarea comercială.
De asemenea, discuția se învârte în jurul problemelor legate de proprietatea datelor, de confidențialitate și de autenticitatea conținutului generat de inteligența artificială.
Unii utilizatori își exprimă scepticismul și îngrijorarea cu privire la posibila utilizare abuzivă a tehnologiei de inteligență artificială generativă și la impactul acesteia asupra manipulării media, a încrederii și a industriei muzicale.
Sunt formulate critici cu privire la calitatea muzicii generate, în timp ce alții discută despre posibilitățile și limitele muzicii generate de inteligența artificială.
În general, părerile sunt amestecate în ceea ce privește potențialul și provocările legate de utilizarea inteligenței artificiale în scopuri creative.
Rezumatul discută disponibilitatea și caracteristicile diferitelor modele de învățare automată necenzurate: Llama 2 7B, Nous Hermes Llama 2 13B și Wizard Vicuna 13B.
Acesta oferă exemple de rezultate care prezintă diferențele dintre versiunile cenzurate și necenzurate ale acestor modele ca răspuns la diverse solicitări legate de filme, gătit, literatură religioasă, informații medicale și informații generale.
În rezumat se menționează că Eric Hartford este autorul unui articol popular pe blog despre modele necenzurate.
Există o clauză de renunțare privind riscurile potențiale asociate cu utilizarea modelelor necenzurate.
Oamenii de știință au observat o rezistență zero sub 110 K, ceea ce ar putea indica o supraconductibilitate la temperaturi înalte.
Scepticismul rămâne din cauza limitărilor aparatului de testare și a rezultatelor inconsistente.
Fabricarea de supraconductori la temperatura camerei reprezintă o provocare, existând p ăreri contradictorii cu privire la fezabilitatea acesteia.
A fost descoperită o nouă familie de supraconductori de înaltă temperatură, LK-99, dar încă nu a fost obținută supraconductibilitatea la temperatura camerei.
Există o dezbatere cu privire la caracteristicile și limitările LK99, încercările de replicare arătând variabilitate.
Cercetările în curs se concentrează pe reproducerea rezultatelor și pe explorarea potențialelor aplicații practice.
A fost descoperit un material care prezintă supraconductibilitate la 15 grade Celsius, cu potențiale aplicații în diverse domenii.
Sunt examinate afirmațiile privind supraconductibilitatea la temperaturi înalte, cu discuții privind posibile impurități sau probleme de sinteză.
Oamenii de știință din laboratoarele din SUA și UE efectuează cercetări asupra supraconductorului LK-99, încercând să reproducă rezultatele și, în același timp, să abordeze scepticismul cu privire la nivelurile de zgomot din măsurători.
Articolul discută abordarea didactică pentru profesorii de procesare a semnalelor din facultate, în special sugestia de a preda Filtrele Kalman cu simplitate și intuiție înainte de rigoare.
Secțiunea de comentarii oferă diferite perspective asupra acestei abordări, subliniind importanța contextului, a motivației și a înțelegerii conceptelor fundamentale.
Discuția explorează, de asemenea, subiecte precum instabilitatea numerică, incertitudinea măsurătorilor și implementarea filtrelor Kalman extinse pentru probleme neliniare.
Conversația se referă la limbajele de programare și algoritmii probabilistici, discutând despre beneficiile și limitările acestora.
Articolul explică faptul că un filtru Kalman este un model matematic utilizat pentru estimare în situații cu erori de măsurare și observații limitate, utilizat în mod obișnuit în urmărirea GPS și în robotică.
Rezumatul evidențiază utilitatea și limitele filtrelor Kalman, aplicarea lor în diferite domenii și importanța estimării exacte a varianței.
Articolul analizează descoperirea recentă a supraconductibilității la temperatura camerei în materialul Pb₁₀₋ₓCuₓ(PO₄)₆O.
Materialul prezintă o rezistență zero la peste 100 de grade K la presiune ambientală, ceea ce indică potențialul său ca supraconductor de înaltă temperatură.
Studiul confirmă consistența structurală a materialului, ceea ce adaugă credibilitate descoperirii.
Această descoperire a atras interesul global al comunității științifice.
Cercetarea este susținută de Fundația Simons și de instituțiile membre.
Oamenii de știință au observat o posibilă supraconductibilitate la temperatura camerei într-un compus numit Pb₁₀₋ₓCuₓ(PO₄)₆O.
Reproducerea rezultatelor a fost dificilă din cauza documentației insuficiente și a rezultatelor diferite.
Constatările sugerează că se întâmplă ceva interesant, dar scepticii rămân.
Discuția implică scepticism, optimism, provocări în replicarea științifică și aplicații potențiale ale supraconductorului.
Există opinii diferite cu privire la semnificația descoperirii și la necesitatea unor dovezi mai concludente.
Dezbaterea se referă, de asemenea, la tehnicile de măsurare, la similitudinile cu experimentele controversate anterioare și la motivațiile pentru a reproduce rezultatele.
În ciuda beneficiilor și implicațiilor potențiale, rămâne scepticismul în ceea ce privește supraconductivitatea la temperatura camerei.
Autorul, un inginer fondator al ChargebackStop.com, a suferit un atac de testare a cardurilor care a vizat compania lor.
Atacatorii au obținut probabil o listă de carduri cu parametri similari de la o rețea subterană care face schimb de informații despre carduri de credit.
Autorul a implementat măsuri precum utilizarea Stripe Radar și crearea de reguli personalizate pentru a preveni viitoarele atacuri.
Compania s-a confruntat cu pierderi financiare din cauza unor taxe frauduloase și a unor returnări de debit ca urmare a atacului.
Autorul critică rețeaua de plăți pentru că impune un tratament și costuri inechitabile pentru întreprinderi și subliniază necesitatea ca băncile să își asume mai multă responsabilitate în autorizarea tranzacțiilor.
Articolul discută despre utilizarea modelelor lingvistice AI, în special ChatGPT, în fluxurile de lucru de codificare pentru procesarea plăților și a returnărilor de debit în rețelele de carduri de credit.
Utilizatorii își exprimă îngrijorarea cu privire la posibilitatea de a se baza exclusiv pe codul generat de inteligența artificială pentru procesele financiare esențiale.
Unii susțin că inteligența artificială poate fi un instrument productiv atunci când este utilizată cu prudență și cu o analiză umană amănunțită.
De asemenea, discuția abordează subiecte precum frauda cu carduri de credit, măsurile de securitate, diferitele sisteme de plată și diferențele regionale în ceea ce privește tehnologia și reglementările bancare.
Confiscarea activelor civile este o practică controversată prin care forțele de ordine pot confisca bani și bunuri de la persoane fizice fără a le acuza de vreo infracțiune.
Inițial, această practică era destinată să vizeze crima organizată, dar în prezent este folosită frecvent împotriva cetățenilor obișnuiți.
Între 2000 și 2019, autoritățile din SUA au confiscat aproximativ 69 de miliarde de dolari de la persoane, dintre care majoritatea nu au fost acuzate de nicio infracțiune.
În 2019, autoritățile federale au luat mai mulți bani și bunuri de la persoane fizice decât au făcut-o hoții.
Persoanele fizice au sarcina de a aduce dovezi pentru a-și revendica bunurile confiscate, ceea ce duce adesea la lupte juridice costisitoare.
Unii legislatori pledează pentru reformă, dar mulți dintre cei care se ocupă cu aplicarea legii și reprezentanții lor aleși se opun schimbării acestei practici.
Discuția se axează pe confiscarea bunurilor civile și pe diferitele sale aspecte, inclusiv legalitatea, etica și potențialul de abuz.
Probleme mai largi, cum ar fi rasismul sistemic, exploatarea economică și comportamentul abuziv al poliției, fac, de asemenea, parte din conversație.
Participanții au puncte de vedere diferite cu privire la rolul poliției, la nevoia de reformă și la impactul confiscării bunurilor civile asupra drepturilor persoanelor.
Sunt menționate originile istorice ale poliției, preocupările legate de sarcina probei și discuțiile privind furtul de salarii și programele sociale.
În general, discuția reflectă complexitatea și dezbaterile în curs de desfășurare în jurul confiscării activelor civile și a problemelor conexe.
Google a propus un sistem numit "Integritate a mediului web", care este denumit DRM pentru web.
Criticii și-au exprimat îngrijorarea cu privire la potențialul de abuz și de limitare a autonomiei utilizatorului pe care acest sistem l-ar putea aduce.
Propunerea contrazice poziția anterioară a Google de a promova tehnologiile deschise și inovatoare.
Sistemul ar oferi site-urilor web controlul asupra computerelor utilizatorilor, ceea ce ar ridica probleme legate de centralizarea puterii și de restricționarea controlului exercitat de utilizatori.
De asemenea, în comentariile din acest topic se discută despre preocupările legate de acțiunile Google, despre importanța controlului browserului și despre alte subiecte fără legătură cu acestea.
Conform unui studiu realizat de Scientific Beta, companiile cu un scor ESG ridicat poluează la fel de mult ca și companiile cu un scor scăzut.
Nu există nicio corelație între scorurile ESG și intensitatea emisiilor de dioxid de carbon, chiar și atunci când se ia în considerare doar componenta de mediu a indicatorului.
Acest lucru contestă convingerea că investițiile ESG creează portofolii cu emisii reduse de carbon.
Includerea ratingurilor sociale sau de guvernanță alături de intensitatea carbonului conduce la portofolii mai puțin ecologice în comparație cu cele bazate pe capitalizarea pieței.
Eficacitatea ESG ca produs de masă este pusă sub semnul întrebării, iar investitorii ar trebui să acorde cu atenție prioritatea sustenabilității atunci când iau decizii de investiții.
Există o dezbatere continuă cu privire la eficacitatea și limitele scorurilor ESG în evaluarea performanțelor companiilor.
Criticii sus țin că scorurile ESG pot fi manipulate și influențate de prejudecăți politice.
Există îngrijorări cu privire la acuratețea și fiabilitatea ratingurilor ESG.
Obiectivul și scopurile criteriilor ESG sunt subiecte de dezbatere.
Discuțiile se referă, de asemenea, la implicarea societăților de gestionare a investițiilor și la inițiativele de diversitate în practicile de angajare.
Autorii își exprimă îngrijorarea cu privire la practicile de plată neloiale ale Audible în comparație cu alte platforme de bunuri digitale.
Criticile sunt îndreptate împotriva practicilor de afaceri ale Audible, care limitează alegerile consumatorilor pe piața cărților audio.
Articolul abordează subiecte precum DRM, dominația Audible pe piață și necesitatea unor platforme alternative.
Comentariile evidențiază preocupările legate de monopolurile tehnologice, cărțile audio, intervenția guvernului și experiențele negative cu un site web.
Aplicația TV este menționată pe scurt în legătură cu restricțiile impuse utilizatorilor în ceea ce privește posesia de conținut achiziționat.