Beeper Mini este un client iMessage terță parte pentru Android, care permite utilizatorilor Android să trimită și să primească mesaje criptate end-to-end direct pe serverele Apple, fără a fi nevoie de un releu de server Mac.
Utilizatorii se pot alătura chat-urilor de grup iMessage, pot accesa toate funcțiile de chat și își pot înregistra numărul de telefon Android în iMessage folosind Beeper Mini.
Dezvoltatorii plănuiesc să adauge în viitor suport pentru alte rețele de chat, precum SMS/RCS, WhatsApp și Signal, și menționează că au mai existat clienți iMessage de la terți cu aplicații de chat multi-protocol precum iChat.
Discuțiile se învârt în jurul compatibilității aplicațiilor de mesagerie cu diferite platforme și a legalității realizării ingineriei inverse a protocoalelor Apple.
Se discută, de asemenea, despre interoperabilitatea între platformele de mesagerie și impactul acesteia asupra spam-ului și phishing-ului.
De asemenea, sunt dezbătute limitările iMessage de la Apple și dorința de standardizare între dispozitive, ceea ce pune în lumină provocările cu care se confruntă dezvoltatorii în ceea ce privește compatibilitatea și securitatea.
Browserul Mozilla Firefox s-ar putea confrunta cu o scădere a suportului din partea site-urilor guvernamentale americane, din cauza cotei sale de piață scăzute.
Sistemul de proiectare web din SUA acceptă doar browserele cu o utilizare de peste 2%, iar în prezent, Firefox are o cotă de 2,2%.
Dezvoltarea Chrome și Safari pe dispozitivele mobile contribuie la declinul utilizării Firefox.
În cazul în care Firefox scade sub pragul de 2%, este posibil să nu mai fie susținut de site-urile guvernamentale, ceea ce ar putea duce la un efect de domino cu corporații care să întrerupă și ele sprijinul.
Autorul își exprimă îngrijorarea cu privire la viitoarea relevanță a Firefox dacă declinul său continuă.
Există îngrijorări cu privire la potențialul declin al Firefox și la impactul acestuia asupra Mozilla.
Cifrele de utilizare și necesitatea de a sprijini Firefox în tehnologia guvernamentală sunt subiecte de dezbatere.
Discuția include considerente legate de confidențialitatea utilizatorilor, finanțarea guvernamentală, standardele web, șirurile de agenți de utilizator, precum și performanța și compatibilitatea Firefox.
Această postare pe blog oferă o explicație cuprinzătoare a funcționării interne a iMessage, cu accent pe două componente cheie: Apple Push Notification Service (APN) și IDentity Services (IDS).
Apple Push Notification Service (APN) este responsabil pentru facilitarea trimiterii și primirii de notificări push în iMessage.
Serviciile de identitate (IDS) funcționează ca un server de chei în conversațiile criptate, permițând schimbul de chei publice.
Rezumatele acoperă diverse subiecte legate de iMessage de la Apple: securitate, preferințele aplicațiilor de mesagerie, durabilitatea dispozitivelor, standarde de criptare, inginerie inversă și interoperabilitate.
Printre temele comune se numără preocupările legate de vulnerabilitățile de securitate ale iMessage și comparațiile cu alte aplicații de mesagerie, precum Signal.
Discuțiile includ, de asemenea, dezbateri despre durabilitatea și longevitatea Mac-urilor în comparație cu PC-urile, precum și despre importanța experimentării și a prototipurilor în dezvoltarea de software.
Articolul oferă o explicație a modului în care Shazam identifică melodiile cu ajutorul algoritmului său.
Se discută despre procesul de creare a unei amprente digitale a eșantionului audio și de potrivire a acesteia cu hașurile dintr-o bază de date.
Articolul menționează, de asemenea, introducerea unei noi implementări numite "abracadabra" și evidențiază provocările legate de recunoașterea cântecelor.
Discuția explorează diferite aspecte ale Shazam, cum ar fi tehnologia, limitările, concurența și experiențele utilizatorilor.
Printre subiecte se numără utilizarea hașurilor pentru identificarea melodiilor, utilizarea potențială a rețelelor neuronale și provocările legate de identificarea artiștilor unici.
Utilizatorii discută, de asemenea, despre istoria Shazam, tehnologia de recunoaștere, tehnicile alternative de prelevare a amprentelor digitale, impactul unor emisiuni precum "America's Got Talent" asupra Shazam și lipsa unor opțiuni alternative.
Inteligența artificială (AI) revoluționează supravegherea și spionajul, permițând urmărirea activităților și înțelegerea conversațiilor la o scară fără precedent.
Sistemele bazate pe inteligență artificială pot acum să rezume întâlniri și să organizeze milioane de conversații, permițând spionajul în masă, în care toate datele sunt salvate, pot fi căutate și pot fi înțelese în cantități mari.
Spionajul în masă poate dezvălui detalii complicate despre indivizi, inclusiv despre relațiile, alianțele și conversațiile acestora, și este alimentat de microfoane omniprezente precum Siri și Alexa.
Guvernele, corporațiile și monopolurile tehnologice se implică deja în supravegherea în masă, iar spionajul în masă va înrăutăți publicitatea personalizată și va eroda viața privată.
Limitarea spionajului în masă ar necesita reglementări solide în materie de confidențialitate a datelor, deși până în prezent s-au luat puține măsuri pentru a aborda supravegherea în masă.
Articolul și discuția se axează pe implicațiile politice ale supravegherii în masă, pe potențialele consecințe negative ale inteligenței artificiale și pe preocupările legate de confidențialitate și de colectarea de date.
Printre subiectele abordate se numără supravegherea guvernamentală, impactul social al tehnologiei, prejudecățile din sistemele de inteligență artificială și importanța garanțiilor în utilizarea inteligenței artificiale și a supravegherii.
Conversația subliniază complexitatea acestor probleme și necesitatea unei deliberări și reglementări atente.
Autorul examinează conceptul de ajustare fină în modelele lingvistice, concentrându-se pe schițele din Magic the Gathering.
Datele din 17lands sunt utilizate pentru a antrena și evalua performanța modelului.
Se constată că reglarea fină pe date noi este mai avantajoasă și mai eficientă din punct de vedere al costurilor în comparație cu utilizarea unor modele mai mari preformate, după cum demonstrează performanța de succes a proiectului de inteligență artificială în Magic the Gathering.
Articolul și comentariile analizează provocările și potențialele utilizări ale modelelor lingvistice de reglare fină în jocuri precum Magic: The Gathering draft.
Printre subiectele cheie se numără evaluarea și selecția jucătorilor, îmbunătățirea performanțelor modelului și abilitatea AI de a face alegeri eficiente.
Conversația se referă, de asemenea, la utilizarea Mistral ca punct de plecare pentru antrenarea unei inteligențe artificiale, la eficacitatea modelelor lingvistice în prezicerea alegerilor de recrutare și la posibilitățile de a ajusta modelele lingvistice în diverse scopuri.
SQLite a introdus o nouă caracteristică numită JSONB, care este o rescriere a funcțiilor JSON din SQLite.
JSONB poate fi semnificativ mai rapid decât funcțiile JSON originale, în funcție de tiparele de utilizare.
JSONB schimbă reprezentarea binară internă a JSON într-o matrice de octeți contiguă, ceea ce o face mai mică și poate reduce dimensiunea bazei de date.
SQLite a introdus un nou tip de date numit JSONB, care permite efectuarea de operații eficiente asupra datelor JSON stocate într-un format binar.
Alegerea între JSON și JSONB depinde de cerințele specifice și de cazurile de utilizare, iar discuția se referă la ordonarea cheilor în obiectele JSON și la diferențele dintre JSON și JSONB în baze de date precum Postgres și SQLite.
Autorul își exprimă dezinteresul față de bazele de date bazate pe documente și discută provocările legate de migrarea datelor, menționând totodată avantajele și dezavantajele utilizării bazelor de date SQLite încorporate ca înregistrări.
Accentul se mută apoi pe adoptarea unui format binar JSON în SQLite și subliniază importanța portabilității și a compatibilității retroactive. Se laudă stabilitatea și lizibilitatea JSONB în SQLite și se exprimă îngrijorarea cu privire la sustenabilitatea pe termen lung a proiectului.
Discuția se referă pe scurt la tranziția conducerii proiectului de software SQLite și își exprimă îngrijorarea cu privire la vulnerabilitățile de securitate în JSON și injecția SQL.
Discuția acoperă diverse subiecte legate de cercetarea științifică, reproductibilitate, valoarea lucrărilor, inginerie promptă, sisteme complexe și limitele modelelor biologice și de inteligență artificială.
Participanții au opinii diverse și se angajează în dezbateri privind validitatea științifică, utilitatea și calitatea subiectelor și practicilor de cercetare.
Se critică sistemul de publicare academică și se pledează pentru mai multă transparență și pentru o cercetare deschisă, subliniind complexitatea și natura în continuă schimbare a cercetării științifice în domeniul inteligenței artificiale și în domeniile conexe.
Un studiu a examinat efectele comentariilor toxice asupra implicării și activității voluntarilor pe Wikipedia.
S-a constatat că comentariile toxice reduc activitatea și cresc probabilitatea ca editorii să părăsească proiectul.
Studiul estimează numărul de zile active pierdute din cauza comentariilor toxice și subliniază necesitatea de a aborda discursul toxic pe platformele de colaborare.
Rezumatul abordează preocupările legate de comportamentul toxic, scăderea activității de voluntariat și moderarea conținutului pe platforme precum Wikipedia și Stack Overflow.
Acesta evidențiază provocările legate de părtinire și de fiabilitatea informațiilor de pe aceste platforme.
Printre soluțiile potențiale discutate se numără procesele de soluționare a conflictelor, îmbunătățirea încrederii și a bunei credințe, precum și creșterea responsabilității și a transparenței.
Cadrul de virtualizare Android (AVF) va fi introdus în dispozitivele Android 14, oferind noi capabilități pentru dezvoltatorii de platforme.
AVF permite virtualizarea pe Android, permițând izolarea sarcinilor de lucru și a sistemelor de operare.
Dezvoltatorii pot opta pentru o izolare unidirecțională, în care Android controlează mașina virtuală, sau pentru o izolare bidirecțională, cu izolare completă între Android și mașina virtuală.
Google introduce tehnologia mașinilor virtuale în Android pentru a îmbunătăți securitatea și izolarea aplicațiilor.
Discuția explorează potențialele utilizări, vulnerabilități și beneficii ale virtualizării în Android.
De asemenea, se analizează opțiunile alternative de virtualizare și capacitatea de a rula mașini virtuale non-Android pe dispozitive Android.
Sunt evidențiate încrederea și izolarea în fața scurgerilor de informații sau a unui comportament rău intenționat din partea sistemului de operare.
Conversația se extinde la utilizarea tehnologiilor informatice de încredere în învățarea automată, la preocupările legate de confidențialitatea datelor și la eficacitatea cărților de identitate digitale și a atestării la distanță.
Telefoanele înrădăcinate și implementările izolate sunt preferate în scopuri de autentificare sensibile.
Este pusă sub semnul întrebării necesitatea apelurilor bancare pentru verificarea tranzacțiilor.
Discuția abordează, de asemenea, dependența de smartphone-uri, calculul confidențial în mașini virtuale și eforturile UE de a oferi indivizilor mai mult control asupra dispozitivelor lor.
Autorul consideră că faptul de a avea control asupra propriului dispozitiv și de a alege un furnizor poate spori utilitatea unui instrument tehnologic.